Vinerea Mare: tradiții și obiceiuri în cea mai tristă zi a creștinătății

46

Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri înaintea Paștelui, și astfel ultima vineri din Postul Mare. Este numită și Vinerea Paștelui, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă.

Este una dintre cele trei zile de sărbătoare religioasă creștină numite ”Triduum Sacrum” din care fac parte Joia Mare, Vinerea Mare și Sâmbăta Mare. În Vinerea Mare a avut loc răstignirea lui Iisus, pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul păcatului strămoșesc.

Unii creștini țin în această zi un post sever, numit și post negru.

Seara, se cântă Prohodul şi se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf, care simbolizează trupul Mântuitorului. După procesiunea din jurul bisericii, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta Masă din altar, unde rămâne pănă la Înălţare. Punerea pe Sfânta Masă reprezintă punerea Domnului în mormânt.

Preotul împarte uneori florile aduse, care sunt considerate bune de leac.

Din moşi strămoşi se crede că, dacă plouă în Vinerea Mare, anul va fi mânos, iar daca nu, nu va fi roditor.

În Vinerea Mare, bătrânii spun că trebuie să se evite lucrările agricole, pentru că tot ce se seamănă nu va rodi, tocmai de aceea se mai numește Vinerea Seacă.

În acestă zi nu se sacrifică păsări sau animale, iar spălatul, cusutul și curățenia sunt interzise.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here