Dâmbovița: Achiziția unui aparat performant de testare pentru COVID-19, urmărită de ghinion

170

Într-o declarație de presă oferită astăzi de președintele COnsiliului Județean Dâmbovița, Alexandru Oprea, susținută în urma poziției liderului PNL Dâmbovița, Virgil Guran, sunt explicate oficial cauzele pentru care, deși conducerea Spitalului Județean de Urgență a depus toate eforturile, aparatul de testare PCR performant încă nu a fost achiziționat.

Cu toate acestea, în cea mai mare unitate sanitară din județ, se efectuează teste COVID-19.

De asemenea, Alexandru Oprea transmite că este momentul ca personalul medical dâmbovițean să fie susținut și nu blamat, expunând și motivele identificate de autorități pentru creșterea uriașă a numărului de cazuri de COVID-19 în Dâmbovița din ultima perioadă.

”Din respect pentru personalul medical, lucrurile trebuie clarificate. Prin urmare:

1. Este adevărat că SJUT nu a reușit să achiziționeze, până în acest moment, aparatul PCR, cu circuit închis, dar cred că, în nici un caz nu poate fi acuzat de rea intenție, neglijență sau lucruri similare.

Prima procedură de achiziție a fost demarată încă de la începutul pandemiei, din luna martie. Povestea birocrației greoaie aferentă procedurilor de achiziție publică o cunoaștem, din nou, cu toții, iar pentru acest lucru nu e vinovat SJUT. Mai mult, din motive care nu au ținut de voința SJUT, ci de operatorul care s-a angajat să livreze acest aparat, procedurile, care au fost două, au trebuit anulate. Nu cred că se poate pune problema că a fost rea intenție atunci când ți se spune din partea operatorului, la finalul procedurii, care durează ceva timp, că nu își poate respecta angajamentul și nu îți poate livra aparatul la termenul stabilit. Și atunci, te vezi în situația de a fi nevoit să reiei o nouă procedură, adică alte săptămâni bune pierdute, doar pentru că operatorul care a câștigat procedura s-a dovedit a fi neserios, în ciuda tuturor garanțiilor oferite anterior.

În orice situație, chiar și în cele de criză, legea trebuie respectată. Nu cred că există cineva care să își dorească mai mult decât personalul medical din cadrul SJUT să beneficieze de un aparat de testare PCR de ultimă generație, care să le ofere o protecție mai mare în timpul procedurii de testare, și pentru acest lucru cred că SJUT nu poate fi acuzat de rea intenție sau neglijență.

Nu știe nimeni ce efort implică testarea persoanelor, câtă atenție și cât timp este necesar pentru a te echipa corespunzător pentru acest proces și pentru a te dezechipa, în siguranță, după.

2. SJUT dispune de un aparat de testare PCR și a comandat câteva mii de teste necesare testării persoanelor suspecte. Numărul de teste realizate, până în prezent, pe acest aparat a fost de 790, testele fiind făcute pe cheltuiala proprie a SJUT și nu pe bani proveniți din programe guvernamentale.

Este adevărat că acest aparat nu are aceeași capacitate performantă de testare ca a aparatului pe care SJUT dorește să îl achiziționeze, dar este funcțional și este folosit intens de către personalul medical până la finalizarea procedurii de achiziție a celui nou.

3. Nu cred că este corect să vorbim de rea intenție sau indolență crasă nici în situația în care SJUT a făcut 2 solicitări către Ministerul Sănătății pentru a aduce noi medici în secția de Terapia Intensivă a SJUT care să se ocupe de pacienții infectați cu virusul SARS-CoV-2.

Situația este apăsătoare pentru acești oameni, pentru că și ei sunt oameni, și puțini cunosc faptul că medicii nu pot fi detașați de pe alte secții și că ai nevoie de specialiști pe ATI pentru a se ocupa de bolnavii de COVID-19 de la Terapie Intensivă, iar acești medici nu sunt deloc mulți. Dimpotrivă, există un deficit la nivel de țară.

4. Din nou, nu este corect să vorbim de rea intenție și indolență crasă din partea SJUT atunci când spunem că infecția se răspândește masiv în județul Dâmbovița din cauza procedurilor medicale privind testarea persoanelor.

Despre cauze, câteva considerații:

– lipsa respectării măsurilor de igienă și protecție dispuse de autorități;

– 30% dintre oamenii care reprezintă forța de muncă din județul Dâmbovița se deplasează zilnic spre București pentru a ajunge la locurile de muncă, iar multe dintre focarele înregistrate în județ au fost declanșate de persoane care au luat contact cu alte zone decât județul Dâmbovița;

– județul Dâmbovița înregistrează un număr foarte mare al persoanelor care au muncit în alte state europene unde s-au înregistrat focare (ex. Germania – aproximativ 17.000) și care s-au reîntors acasă;

– lipsa unei legislații care să reglementeze procesul de tratare a pacienților pozitivi, dar asimptomatici a produs în județul Dâmbovița o situație extrem de dificilă – 111 pacienți din cadrul SJUT, confirmați pozitiv, au solicitat externarea sau au refuzat internarea. Și nu există nicio formă de control asupra lor.

Prin urmare, nu cred că este corect să dăm vina pe SJUT pentru creșterea numărului de cazuri pozitive din județ, în condițiile în care sunt mulți factori externi care favorizează această creștere, așa cum v-am prezentat anterior.

 Și, mai important decât orice, din respect pentru personalul medical care tratează pacienții cu COVID-19 din cadrul SJUT, cred că atitudinea noastră ar trebui să fie alta. Dar rămâne la latitudinea fiecăruia dintre noi dacă alegem să fim OAMENI sau NU”, a arătat președintele CJD în declarația de presă.